Povestea acestei
extraordinare masini de curse incepe practic odata cu venirea lui Nicu Grigoras
la Uzina Dacia, in 1973, omul care asemeni mult mai celebrului Jean
Louis-Schlesser, si-a construit si pilotat propriile creatii. De fel, din
Hudesti, judetul Bacau, Nicu Grigoras a absolvit Facultatea de Mecanica din
cadrul Universitatii Politehnice Iasi in 1971 si fascinat de lumea curselor
auto, reuseste sa se angajeaze la uzina pitesteana in 1973 cu scopul de a
ajunge in cadrul departamentul de competitii. Timp de 3 ani si-a facut ucenicia la bancul de probe, perioada in
care i-a cunoscut pe fratii Morase, Constantin Zarnescu si Andrei Bellu,
alaturi de care avea sa scrie istorie pentru Dacia.
Debuteaza in
cursele de viteza in coasta si pe circuit in 1976 si dupa numai 1 an reuseste
sa castige primul sau titlu de campion la viteza in coasta pe o Dacia 1300 de
grupa 2, masina pe care a impartit-o
cu Andrei Bellu, pana la plecarea acestuia din urma in Germania. Specialist al
motoarelor, Grigoras, se ocupa de partea tehnica a masinii, in timp ce Bellu
lucra la caroserie, suspensii si frane.
In 1980, Nicu Grigoras reuseste performanta de a castiga 5 titluri de campion la individual si 2 cu echipa, pentru care a fost rasplatit in 1981 cu titlul de maestru al sportului la automobilism si promovat sef al departamentului de competitii al Uzinei Dacia. Tot in 1981, impreuna cu Victor Nicoara, prepara pentru cateva intreceri de viteza din acel an, o prima varianta a Daciei Sport produsa de IATSA Brasov, ce primise numele de cod Brasovia. Cu aceasta masina, Victor Nicoara castiga prima cursa de viteza a sezonului, pe circuitul de la Braila, insa finalul sezonului avea sa il gaseasca departe de primele locuri, datorita numeroaselor probleme mecanice pe care le-a intampinat.
In 1980, Nicu Grigoras reuseste performanta de a castiga 5 titluri de campion la individual si 2 cu echipa, pentru care a fost rasplatit in 1981 cu titlul de maestru al sportului la automobilism si promovat sef al departamentului de competitii al Uzinei Dacia. Tot in 1981, impreuna cu Victor Nicoara, prepara pentru cateva intreceri de viteza din acel an, o prima varianta a Daciei Sport produsa de IATSA Brasov, ce primise numele de cod Brasovia. Cu aceasta masina, Victor Nicoara castiga prima cursa de viteza a sezonului, pe circuitul de la Braila, insa finalul sezonului avea sa il gaseasca departe de primele locuri, datorita numeroaselor probleme mecanice pe care le-a intampinat.
Aceasta prima
varianta a Daciei Sport, beneficia de aceeasi fuzeta si punte ca berlina 1300,
insa ampatamentul redus facea sa apara o diferenta de unghi de bracaj ce afecta
mult tinuta de drum. Dupa intrarea acestui model in productia de serie, Grigoras
nu se lasa insa descurajat de aceste neajunsuri si continua dezvoltarea Daciei
Sport pentru curse in anii urmatori.
Inspirat de
solutiile tehnice folosite de francezi pentru transformarea micutului Renault 5 in masina de raliu de Grupa B,
Nicu Grigoras isi propune sa realizeze cel mai ambitios proiect al sau de pana
atunci si anume o Dacie Sport cu motor turbo. Nu a fost deloc o misiune usoara
intrucat blocul motor al Daciei nu era conceput pentru a suferi asemenea
modificari drastice. Mai mult chiar, pana sa-i reusesasca transplantul, Grigoras a spart doua motoare la prima pornire a
acestora.
Rezultatul final al acestei
operatiuni, Dacia Sport Turbo de Grupa C, a fost prezentata pentru prima oara
pe 22 aprilie 1984 cu ocazia Marelui Premiu al Bucurestiului, unde, pilotata de
insusi Nicu Grigoras, omul care o crease, uimeste pe toata lumea si castiga
categoric, performanta greu de anticipat pentru o masina aflata la debut. Avea
sa fie doar prima victorie dintr-un lung sir, care s-a incheiat de abia in 1989
cand Grigoras a parasit Romania.
Dacia Sport Turbo in 1984 la Romexpo |
Pentru sezonul 1985,
Nicu Grigoras pregateste o varianta mult imbunatatita a Daciei Sport Turbo, pe
care o prezinta la saloanele auto de la Amsterdam si Copenhaga. Datele tehnice
erau cel putin impresionante:
-
motor cu 4 cilindrii in linie,
1397 cmc, de fabricatie romaneasca
-
chiuloasa de Renault Alpine 5 de
serie
-
turbocompresor Garett sau KKK cu
supapa de by-pass mecanica
-
injectie de benzina mecanica K
Jetronic Bosch, preluata de la VW Golf 2 GTI 1.8 16v
-
presiune de supraalimentare 0,7 –
1,3 bar, reglabila din bord
-
putere maxima 180 – 220 cp la max
6500 rpm
-
cuplu maxim 20 – 25 kgfm la 3000 –
4000 rpm
-
cutie de viteze cu 5 rapoarte si 2
grupuri conice 9/34 si 8/33, ce permiteau obtinerea unei viteze maxime intre
220km/h, respectiv 180 km/h, in functie de varianta aleasa si configuratia
circuitului.
Dacia Sport Turbo 1985 |
Cu aceasta masina, Nicu
Grigoras, avea sa doboare record dupa
record in cursele de coasta si circuit si sa castige ambele competitii, fara a
avea rival. Performantele sale remarcabile, il propulseaza in echipa Romaniei
care participa in acele vremuri la Cupa Pacii si Prieteniei.
Sezonul 1986, avea
sa fie insa cel mai bun din cariera sa. Pe langa cele 2 titluri de campion
national la viteza in coasta si circuit, Nicu Grigoras, reuseste sa castige si
Cursa Internationala de la Resita, etapa in cadrul Cupei Pacii si Prieteniei si
devine astfel primul pilot roman care se impune in aceasta competitie. Modificarile
aduse masinii in pauza competitionala, isi aratasera din plin efectele:
instalatia de racire fusese mutata in partea din spate, pentru o mai buna
echilibrare a maselor si pentru o ameliorare a tinutei de drum, suspensia era
mai ridicata, accesoriile aerodinamice fusesera reconfigurate, iar deasupra lunetei
aparuse un eleron mare, asemanator cu cel de la Peugeot 205 T16 Evo2.
Dacia Sport Turbo 1986 |
Mai mult chiar,
Nicu Grigoras, anunta urmatorul sau mare proiect, si anume tranformarea Daciei
Sport Turbo intr-o masina de raliu performanta, prin implementarea tractiunii
integrale si omologarea ei pentru viitoarea Grupa S, dedicata prototipurilor,
pe care FIA vroia sa o inaugureze in 1987. Acest proiect nu a mai fost insa pus
in practica, pentru ca, odata cu interzicerea Grupei B, cauzata de accidentul
mortal suferit de echipajul Henri Toivonen / Sergio Cresto in Turul Corsicii din
1986, FIA decide si anularea Grupei S.
Chiar si asa, fara
tractiune integrala, Dacia Sport Turbo, se putea transforma in numai 4 ore intr-o
veritabila masina de raliu, prin modificarea configuratiei suspensiei si
montarea pe bord a instrumentelor de masura si calcul. Desi nu a participat la
multe raliuri, cel mai bun rezultat, a fost obtinut in 1988 in Turul Europei,
cand echipajul Nicu Grigoras / Ionel Malaut, a ocupat locul 3 in clasamentul general, locul 2 la clasa 1300
– 1600 cmc si locul 1 in clasamentul marcilor, alaturi de echipa de uzina
Dacia.
Dacia Sport Turbo - Turul Europei 1988 |
Proiectul Dacia
Sport Turbo avea sa fie oprit in august 1989 cand Nicu Grigoras decide sa
emigreze in Germania, iar caderea regimului comunist din luna decembrie urma sa
incheie o perioada de glorie a sportului cu motor romanesc.
Dupa Revolutie,
campionatul de viteza pe circuit este desfiintat, echipele angrenate pana
atunci in competitiile interne incep si ele sa se destrame, iar toate
realizarile obtinute prin ani de munca, aveau sa se piarda.
Aceasta soarta
avut-o si ultima Dacie Sport Turbo a lui Nicu Grigoras, care in loc sa ajunga o
veritabila piesa de muzeu, a sfarsit abandonata si uitata de lume intr-un garaj
de pe langa Pitesti. Despre motorul care a facut-o celebra nu se mai stie nimic,
a disparut complet, parca nici nu ar fi existat.
Dacia Sport Turbo a lui Nicu Grigoras in paragina |
In aprilie 1999,
cei ce l-au cunoscut pe maestrul Nicu Grigoras primeau o veste cutremuratoare:
cel mai bun vitezist si preparator de motoare roman murise departe de tara,
rapus de o boala necrutatoare.
Acum, Dacia Sport
Turbo care domina cursele de circuit si coasta in anii ’80, mai exista doar in
memoria pasionatilor de sporturi cu motor care au apucat sa o vada in actiune
si in putinele imagini ramase din acea perioada.
Mare pacat !
O galerie foto cu Dacia Sport Turbo puteti vedea aici.
Surse foto: bloganul.blogspot.ro,
daciasport.3xforum.ro, autorally.ro/forum, facebook.com/nicu.grigoras.37,
DaciaClub.ro, Reno.ro